Parcu-i parc cînd o face răchita Micşuneanu cu voia lu’ Videanu

Prin 2003, Mărioada Micşuneanu – un fel de Gigi Becali la feminin – a cumpărat mai multe drepturi litigioase asupra unor terenuri ce erau cerute spre retrocedare.

În total, era vorba de vreo două hectare. În 2004, Primăria Generală aprobă un PUZ (Plan de Urbanism Zonal) prin care două hectare din Parcul Tineretului, în zona străzilor Pridvorului şi Costache Stamate, sînt scoase din categoria “spaţii verzi”, terenul respectiv urmînd să fie folosit pentru retrocedări. Prin acelaşi PUZ se aproba în zona respectivă construirea de clădiri cu nivel de pînă la P+2, cu toate că viitoarea proprietăreasă din zona parcului şi-ar fi dorit P+17. Între timp, doamna Micşuneanu se adresează instanţelor de judecată pentru a-şi recupera moştenirea altora şi primeşte o decizie favorabilă din partea judecătoarei Camelia Sprînceană, aceeaşi judecătoare ce a dat undă verde şi ciopîrţirii parcului Bordei. În 2008, pe final de mandat, cu trei şedinţe înainte de a preda ştafeta primăriei, Adriean Videanu introduce pe ordinea de zi propunerea de schimb de terenuri – drepturile litigioase ale doamnei Micşuneanu să fie stinse cu cele două hectare din Parcul Tineretului – iar propunerea este votată în chiar ultima şedinţă a Consiliului General al Capitalei, cu largul concurs al consilierilor PD-L. Curios lucru, însă, terenul în cauză, pe care Primăria Capitalei l-a aprobat spre schimb, era deja revendicat încă din 1991. Deci, în mod legal schimbul nu ar fi putut avea loc, chiar dacă nici una din celelalte revendicări asupra terenului nu a fost încă aprobată ori cîştigată în vreo instanţă.

Bătrînul Piedone abureşte Tineretul

În baza PUZ-ului eliberat de Primăria Generală, consilierii din Sectorul 4 urmau să voteze un PUD* (deci un plan urbanistic mai mic decît PUZ-ul) pentru zona respectivă, lucru ce s-a şi întîmplat în luna aprilie. Acum, însă, după ce în jurul ciopîrţirii parcului s-a pornit un mic scandal iar mai multe organizaţii de mediu au contestat PUZ-ul (pe motiv că ar încălca Ordonanţa 114/2007 prin care se interzice schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spţaii verzi), primarul Piedone a dat-o cotită. Şi a declarat că, de fapt, el îşi doreşte ca parcul să rămîna parc. Başca, după ce a aflat că locuitorii din zonă vor protesta în parc, li s-a alăturat şi a pozat rapid în ecologist, susţinător al menţinerii zonelor verzi. Motivul, vezi Doamne, e acela că el a fost oligat să introducă pe ordinea de zi votarea PUD-ului în aprilie, cu toate că acesta a fost votat în bloc de toti consilierii PSD, PD-L şi PC (liberalii fiind singurii care s-au opus).

Ceea ce nu zice, însă, primarul Piedone este că, în luna martie, a existat o propunere de Hotărîre a Consiliului Local prin care urma să “se suspende aprobarea de avize urbanistice (certificate de urbanism, autorizaţii de construire cu regim permanent, PUD-uri) pentru toate terenurile proprietate publică sau privată incluse în Planul Urbanistic Zonal – Parcul Tineretului, în vigoare din 2004”. În acelaşi proiect de hotărîre se prevedea ca Primăria Sectorului 4 să facă toate demersurile pe lîngă primăria Capitalei pentru întocmirea unui nou PUZ, care să readucă porţiunea de două hectare în cadrul parcului. Evident, proiectul iniţiat de consilierul Cristian Peştişanu nu a găsit susţinere din partea lui Piedone. Dar ce mai contează ce face Piedone în Primăria Sectorului 4, atîta timp cît la televizor poate poza în ecologist de cîte ori are chef?

» Coruptia s-a generalizat, cazurile de malpraxis se inmultesc, iar sistemul asigurarilor de sanatate nu face fata cererii tot mai mari de medicamente a populatiei imbatranite.

Dupa 20 de ani de reforme esuate, sistemul sanitar din Romania este unul dintre cele mai slab performante din Uniunea Europeana. Spitalele insalubre au dotari de pe vremea comunistilor, desi contribuabilii varsa in ele bani cu nemiluita, iar coruptia personalului medical s-a cronicizat. Oficialii de la Bucuresti au recunoscut deschis ca peste 70% din spitalele din Romania sunt niste ruine. “Modernizarea tuturor spitalelor ar costa 17 miliarde de euro”, a marturisit fostul ministrul Eugen Nicolaescu, precizand ca din 1960 nu s-au mai facut investitii in acestea. Daca spitalele sarace, mizerabile si lipsite de dotarile necesare nu pot fi ascunse sub pres de autoritati, nu acelasi lucru se poate spune despre coruptia multor medici si asistente medicale, care este scuzata vesnic prin salariile mici primite de respectivii.

Insa observatorii straini au relevat ca in Romania coruptia sistemului sanitar este o problema serioasa, alaturi de internarile fictive (conform statisticilor medicale, intr-un an se interneaza in spitale un sfert din populatia tarii), accesul dificil la tratamente si plafoanele insuficiente pentru medicamente ale farmaciilor. Camera de Comert Americana in Romania a trimis in 2007 un raport Guvernului roman, prin care semnala ca reforma in sanatate este deficitara tocmai din cauza acestor probleme nerezolvate. La randul ei, firma de consultanta Legicon si Institutul de sondare a opiniei publice CURS au dat publicitatii un raport conform caruia medicii romani incaseaza anual o spaga de 360 milioane de dolari americani de la pacienti si de la companiile farmaceutice. Tot acest tablou sumbru al sistemului medical conduce la concluzia ca nu trebuie sa ne imbolnavim in Romania.

El este intregit de exodul de neoprit al medicilor tineri, care aleg sa-si practice meseria in Vestul Europei. Dupa medici, din cauza bubelor sistemului, au ajuns sa fuga din tara si pacientii instariti, care acum prefera sa se opereze sau sa-si aduca pe lume copiii in Occident.

Spitalele lui Ceausescu traiesc
Spitalele din Romania anului 2009 arata pe dinafara ca pe vremea dictatorului Ceausescu. In interior, unele si-au schimbat aspectul in bine – s-au inlocuit tamplaria si podelele, s-au inlocuit paturile rupte etc. –, altele au evoluat in rau – tavanele cad pe bolnavi, mobilierul abia se mai tine in picioare, gandacii misuna peste tot, iar infectiile intraspitalicesti infloresc. Unele spitale de psihiatrie, semanand cu lagarele naziste, au determinat UE sa intensifice monitorizarea Romaniei, inaintea aderarii europene. Ca urmare a presiunilor externe, lucrurile s-au mai schimbat. Insa, in toate spitalele vizitatorii continua sa le aduca pacientilor hrana in borcane (mancarea de spital este prea putina sau prea rea), iar acestea zac pe geamurile saloanelor, in lipsa frigiderelor. Deseori, vizitatorii bolnavilor aduc de acasa si medicamente sau materiale sanitare, deoarece spitalele pretexteaza ca sunt sarace si au farmaciile goale.

Totodata, daca pe vremea comunistilor faptul ca pacientii erau nevoiti sa doarma adeseori cate doi in pat era ceva obisnuit, aceasta practica este aplicata cu succes si in zilele noastre. Mai mult, pentru a putea fi internati cat mai multi bolnavi, managerii spitalelor au recurs si la o alta solutie: instalarea unor paturi pliante pe holuri, asa cum se intampla, de pilda, la Spitalul de Urgenta din Bucuresti.
Un singur lucru a disparut insa complet din spitalele romanesti: seringile metalice cu care erau intepati ani de-a randul milioane de bolnavi. Sterilizarea deficitara a acestor instrumente a fost una dintre cauzele propagarii virusului HIV in spitalele comuniste, alaturi de transfuziile cu sange contaminat. Miile de copii infectati in spitale, in perioada ’86-’92, prin utilizarea incorecta a instrumentarului medical, au dezvoltat subtipul F al virusului HIV, mai putin agresiv, care le permite unora dintre ei sa traiasca si astazi.
Concluzia este ca tranzitia din sanatate a fost in defavoarea pacientilor. Desi ei cotizeaza cu sume substantiale, in fiecare luna, la bugetul asigurarilor de sanatate, cand ajung sa aiba o problema vad intr-adevar ca investitia lor a fost zadarnica. Vara, de pilda, asiguratii suporta temperaturi extreme, deoarece saloanele spitalelor nu au aer conditionat. O mare realizare cu care s-au mandrit guvernantii a reprezentat-o dotarea cu aparate de aer conditionat a salilor de operatie unde medicii asudau din greu. Alti cotizanti ai sistemului de sanatate, aflati la ananghie, bolnavi de cancer sau de SIDA, au fost nevoiti sa iasa in anii trecuti in strada, pentru a cere statului medicamentele de care au nevoie.
Saracia si mizeria din majoritatea spitalelor coexista insa cu dotarile de varf din unitatile medicale de excelenta, ceea ce confera Romaniei caracteristica unei tari pline de contraste. Centrele romanesti de transplant hepatic si renal, ca si institutele de cardiologie au, de pilda, performante superioare unor unitati similare din Vestul Europei. Guvernul roman spera ca mai multe spitale sa obtina astfel de rezultate bune, prin descentralizarea lor, adica prin transferul lor in subordinea primariilor, de la 1 ianuarie 2010.

Medicii si pacientii emigreaza
Mii de medici romani emigreaza in Europa de Vest, atrasi de salarii si de conditiile de munca mai bune decat in Romania. In acelasi timp, multi dintre pacientii lor au ajuns sa fuga de spitalele din tara, preferand sa se opereze in Occident. Destinatiile preferate ale medicilor sunt Franta, Anglia, Olanda, Italia si Germania. Pacientii prefera Ungaria, Austria si Italia. Potrivit Colegiului Medicilor, circa 60% din medicii romani, cu precadere cei tineri, ar dori sa plece din tara, accentuand astfel lipsa angajatilor din spitale. Migratia a inceput puternic in 2007, anul integrarii Romaniei in UE. In ultimele 10 luni ale anului respectiv, numarul medicilor romani care lucreaza in Franta a crescut, de pilda, cu 320%, potrivit cifrelor Ordinului Medicilor Francezi.

Exodul halatelor albe nu pare sa se opreasca. In prezent, in Bucuresti si in alte orase mari se desfasoara periodic targuri internationale de locuri de munca destinate personalului sanitar, iar Ministerul Sanatatii nu poate tine piept doar cu promisiuni “de mai bine” campaniilor agresive de recrutare comandate de spitalele occidentale. Guvernul nu neaga existenta unor probleme generate de migratia medicilor, insa admite ca la un moment dat va trebui sa acopere deficitul de cadre din spitale acordand permise de munca medicilor arabi, chinezi sau din Republica Moldova. La un moment dat, fostul ministru al Sanatatii Eugen Nicolaescu a dorit sa-i oblige pe medici sa-si achite scolarizarea  care le-a fost oferita gratis de statul roman, daca acestia opteaza pentru o alta tara, insa a abandonat ideea, temandu-se sa nu incalce directivele europene privind mobilitatea fortei de munca.
Insa din Romania au ajuns sa migreze nu numai medicii, ci si bolnavii. Conditiile proaste din spitale, ca si coruptia generalizata din sistemul sanitar de stat, ii determina pe romanii cu bani sa se interneze in spitale straine, pentru a suferi interventii chirurgicale sau pentru a naste. Chiar pacientul Traian Basescu, actualul presedinte al Romaniei, a ales sa fie operat la coloana intr-o clinica vieneza. La randul sau, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu si-a tratat in Franta genunchiul dizlocat in urma unui accident de motocicleta. Piata privata a serviciilor medicale a reactionat fata de aceste preferinte ale pacientilor romani si astfel au aparut firme specializate care presteaza servicii de intermediere a interventiilor chirurgicale, intre romani si spitalele occidentale. Una dintre asociatiile de intermediere, axata pe piata ungara, apartine chiar sotiei unui fost ministru al Sanatatii, Francisc Baranyi.

Romanii spera ca situatia spitalelor din tara lor sa se schimbe o data cu adoptarea Directivei UE privind serviciile medicale transfrontaliere. Aceasta directiva prevede ca asiguratii se vor putea trata in orice spital de stat din UE, fara aprobare din partea Ministerului Sanatatii de la Bucuresti, suportand numai diferenta dintre cat costa prestatiile in tara-gazda si cat ar costa in tara de origine.

» Privatii castiga teren
Clinicile private au inceput sa castige teren si in Romania, fiind o varianta din ce in ce mai des luata in calcul de pacienti. Dupa Revolutia din 1989 au inceput sa apara cabinetele de stomatologie, dermatologie si ginecologie, care si-au facut rapid clientela. La jumatatea anilor ’90 au inceput sa prospere clinicile de chirurgie estetica. In 1996, au aparut lanturile unor mari clinici private, iar acum se dezvolta in forta spitalele particulare.

Piata privata a serviciilor medicale a fost estimata la 300-400 milioane de euro in 2008 si ea creste continuu. Romanii apeleaza la clinicile particulare pentru ca angajatii acestora nu iau mita, se poarta frumos cu clientii si ofera servicii de calitate, mai ales pentru investigatii uzuale. Potrivit firmelor de asigurari medicale, publicul-tinta al policlinicilor private este reprezentat de angajatii din mediul urban, cu varste cuprinse intre 25-55 de ani, care dispun de venituri lunare de peste 500 de euro si au studii superioare. Pentru interventii chirurgicale mai complicate, pacientii merg in continuare la spitalele de stat.

» Cazuri rasunatoare
Cel mai rasunator caz de malpraxis este cel al medicului Naum Ciomu de la Spitalul Panduri din Capitala, care a sanctionat in trei bucati penisul unui tanar pacient, in data de 13 iulie 2004, in cadrul unei operatii de rutina. Barbatul mutilat si-a pierdut familia, iar tribunalul i-a acordat, in luna august 2008, dupa patru ani de procese, despagubiri morale de 500.000 de euro, care ar urma sa fie platite de medic in solidar cu spitalul unde acesta lucra. Spitalul este acuzat ca nu a conservat bine bucatile organului sectionat, astfel incat chirurgii plasticieni sa-l poata reface.

Un alt caz de malpraxis dovedit este cel al Nataliei Ionescu, sotia colegului nostru, ucisa in Maternitatea Giulesti din Bucuresti, in urma unei operatii de cezariana. Moartea a numerosi bolnavi plimbati cu salvarea intre spitale, din cauza nepasarii unor purtatori de halate albe, a fost imortalizata chiar pe pelicula cinematografica. Filmul “Moartea domnului Lazarescu”, al regizorului Cristian Puiu, s-a inspirat tocmai din aceasta odisee romaneasca a mortilor absurde, si a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes in 2005.

In luna ianuarie, un utilizator al programului DC++ a sesizat autoritatile din Constanta cu privire la faptul ca a descarcat din reteaua Internet, de la un alt utilizator, planuri ale Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera, evidenta operativa a IGP Constanta si ale Postului de Politie Cumpana si Ion Corvin, date despre infractori, lucrari si alte documente clasificate cu secret si secret de stat. Cazul a ajuns in instrumentarea Directiei Generale Anticoruptie, Serviciul Teritorial Constanta, care, in urma cercetarilor informatice efectuate, l-au identificat pe cel care aruncase aceste documente in reteaua Internet. Nu mica le-a fost mirarea anchetatorilor când au aflat ca este vorba despre agentul de politie Razvan Marinescu, lucrator de politie in cadrul Postului de Politie Cumpana, din cadrul IPJ Constanta, si fiu al unui important ofiter din cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta.

Un geamantan de documente si CD-uri
Surse din cadrul Directiei Generale Anticoruptie au precizat, pentru “Gardianul”, ca, imediat, anchetatorii au solicitat instantei o autorizatie de perchezitie asupra biroului unde lucreaza agentul Marinescu. Aici, anchetatorii au gasit mai multe unitati optice care contineau documente cu caracter secret. DGA a ridicat aceste CD-uri si unitatea de calculator, dupa care, in baza a altor doua autorizatii, au trecut la perchezitionarea locuintei agentului Marinescu, de unde, de asemenea, au fost ridicate CD-uri, DVD-uri, documente printate si o unitate de calculator. “Daca intelegeam ca, datorita meseriei, agentul Razvan Marinescu putea sa aiba acces la unele documente clasificate ale Politiei Nationale, nu reuseam sa ne dam seama de unde si pâna unde intrase in posesia unor astfel de documente emise de Politia de Frontiera”, au precizat sursele citate. Anchetatorii au facut, insa, imediat legatura ajungând la o descoperire de o gravitate deosebita. Razvan Marinescu este fiul comisarului sef Corneliu Marinescu, sef al Serviciului Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta, care are acces la unele dintre documentele descarcate de internauti din reteaua DC++, din calculatorul lui Razvan. In baza acestor indicii, ofiterii DGA au cerut instantei eliberarea unei a treia autorizatii de perchezitie, de data aceasta pentru locuinta comisarului-sef Marinescu si a biroului acestuia. Si de aici au fost ridicate CD-uri si o unitate centrala de calculator, precum si acte. La domiciliu, sustin sursele citate, documentele erau pastrate intr-o biblioteca masiva. “Am ridicat, in total, un geamantan de documente”, au precizat anchetatorii.

Cei doi au fost dati pe mâna Parchetului
Agentul de politie Razvan Marinescu s-a ales cu dosar penal si este cercetat sub aspectul savârsirii infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 12, litera “b” din Legea nr. 78/2000, precum si de art. 252 Cod penal. Potrivit Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea actelor de coruptie, la art. 12, litera “b” se prevede ca “sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani, daca sunt savârsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, faptele de genul folosirea in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii”. Agentul Razvan Marinescu folosea aceste documente pe care le punea la dispozitia tertilor in vederea descarcarii din calculatoarele acestora a altor documente, filme sau muzica. Anchetatorii au mai retinut, atât in sarcina agentului Razvan Marinescu, cât si in cea a tatalui sau, comisarul-sef Corneliu Marinescu, savârsirea infractiunii prevazute de art. 252 Cod penal, referitoare la “neglijenta in pastrarea secretului de stat”, care prevede ca “neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului, se pedepsesc cu inchisoare de la trei luni la trei ani”. Cei doi sunt cercetati in stare de libertate de catre procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta. Anchetatorii continua cercetarile pentru a stabili modul in care cei doi au intrat in posesia unora dintre documentele in cauza, la care, in mod normal, nu aveau acces.

Dacă ai de aşteptat pe Aeroportul „Henri Coandă“, e mai bine să vii cu provizii de acasă: apă, mâncare, ceai sau cafea la termos. Dacă eşti comod sau ai uitat, ai face bine să te asiguri că ai portofelul burduşit de bancnote înainte de-a cere o apă, un suc, un sandvici pe la magazinele, barurile sau restaurantele din aeroport.

Preţurile practicate aici sunt de la trei până la zece ori mai mari decât în oraş. De schimbat valută, nici vorbă. Vei pierde peste 50 de bani la fiecare euro, faţă de cursul obişnuit al zilei. Şi încă ceva: nu te urca în Taxi Fly dacă ţii la banii tăi. Mai bine fă comandă la o altă firmă. Ieşi mult mai ieftin.

Că e la „sosiri“ sau la „plecări“, e totuna: prima „ţeapă“ luată pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“ poartă antetul caselor de schimb valutar din zona de tranzit. Trei ghişee – „Danny’s“,  „Fond Exchange“ şi „Unirea Grup“ – îţi ies în cale înainte de decolare sau imediat după aterizare.

La terminalul „plecări internaţionale“, casele de schimb vând numai valută. Şi cer 4,7 lei pentru un euro, cu aproape 50 de bani mai mult decât în cursul zilei. Dincolo, la „sosiri“, firmele cu apucături de „valutişti“ de Cinema Patria, evident doar cumpără monedă străină. Cu 3,7 lei pentru un euro, cu peste 40 de bani sub preţul pieţei.

Responsabilitatea nimănui

Conducerea aeroportului, reprezentată de directorul general Gabriel Ţară, a închiriat pe bani grei spaţiile comerciale de pe Otopeni, spaţii aparţin domeniului statului. Şi, în schimbul acestor simbrii lunare, tace complice, lăsând chiriaşilor mână liberă la speculă pe cârca pasagerilor.

Preţuri nesimţite, curs valutar şmecheresc, monopol scump şi nejustificat al taximetriştilor. Nu se poate face nimic. „Nu putem impune firmelor practicarea unor preţuri maximale. Contravine prevederilor legale stipulate în Legea Concurenţei nr. 21/1996, articolul 4, aliniatul 1: «Preţurile produselor şi tarifelor serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei»“, ne-a transmis Gabriel Ţară, directorul general al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă“.

Care susţine, apoi, că „asigurarea unui nivel ridicat al concurenţei, monitorizarea preţurilor prin comparaţie cu cele din centrul Bucureştiului şi dialogul permanent cu furnizorii în vederea limitării lor au constituit o preocupare permanentă a managementului aeroportului“.

Contracte secrete

La solicitarea cotidianului „Adevărul“ de a furniza date legate de respectivele contracte de închiriere, directorul aeroportului a refuzat categoric: „Informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare sunt exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public“. Şi totuşi, vorbim de firme care îşi desfăşoară activitatea pe domeniul public. Sigur, acum, din punct de vedere legal nu se mai poate face mare lucru.

Dar conducerea aeroportului, reprezentată de Gabriel Ţară, care este director general din 1996, putea impune anumite marje ale cursului valutar şi anumite adaosuri comerciale în momentul în care a scos la licitaţie spaţiile comerciale care aparţin statului.

Motivul principal: aeroporturile internaţionale oferă un spaţiu exclusivist pentru că nu se poate ridica altul la câţiva kilometri distanţă pentru a se putea vorbi de concurenţă. În această situaţie, conducerea de la Otopeni ar fi fost obligată să impună anumite condiţii pentru cei care desfăşoară activităţi comerciale acolo.

» Piata romaneasca de transport aerian va inregistra o scadere de 20% in 2009 fata de anul anterior, potrivit estimarilor jucatorilor din piata.

Companiile aeriene, membre ale Asociatiei Internationale pentru Transport Aerian (IATA), anticipeaza pierderi de 9 miliarde dolari pentru anul 2009, aproape dublu fata de  estimarile initiale, pe fondul crizei economice.
Operatorii aerieni s-au confruntat inca din ultimele luni ale anului trecut cu o scadere drastica a cererii, pe fondul recesiunii economice si al fluctuatiei preturilor combustibililor, au aratat reprezentantii industriei de profil. “Aceasta este cea mai dificila criza a industriei de profil de pana acum. Viitorul nostru depinde de o restructurare eficienta a partenerilor, guvernelor si industriei”, a declarat Giovanni Bisignani,  directorul executiv al Asociatiei, cu ocazia intrunirii anuale a membrilor IATA de la Kuala Lumpur.
Bisignani sustine ca recesiunea a afectat, in primul rand, traficul aerian de prima clasa, in contextul in care oamenii de afaceri au “migrat” catre oferte mai ieftine.
Declinul cererii in transportul aerian este confirmat si de reprezentantii companiilor care opereaza pe piata romaneasca. “Situatia din Romania nu difera cu absolut nimic fata de cea a altor tari. Din pacate, este o situatie la care trebuie sa ne adaptam printr-o regandire a strategiilor. Incercam sa ne ajustam obiectivele in functie de contextul extern”, ne-a declarat Antonio Nitu, directorul agentiei Aerotravel Lufthansa, membru  IATA Romania.
Potrivit acestuia, o analiza IATA Romania a indicat o scadere a pietei romanesti de profil cu aproximativ 32-35% in primele patru luni ale acestui an fata de perioada similara a anului trecut si o diminuare de circa 15%-18% a  numarului de bilete de avion emise. In opinia lui Antonio Nitu, principalul factor care a condus la scaderea volumului pietei de profil il reprezinta faptul ca toate companiile aeriene au redus tarifele, incercand astfel sa contracareze scaderea vanzarilor. “Traficul aerian a scazut nu atat ca numar de bilete emise, ci ca urmare a reducerii pretului biletelor de catre operatorii aerieni”, a explicat Nitu.
Pentru intreg anul 2009, reprezentantul Aerotravel a indicat o scadere de 20% a pietei locale de transport aerian fata de anul anterior. “O eventuala diminuare a pantei negative a pietei de transport aerian este strans legata de evolutia economiei in ansamblu. Factorul economic are o influenta majora asupra transportului aerian. Analizele recente ale IATA au aratat ca traficul aerian este direct proportional cu avansul economiei.  La o crestere a produsului intern brut de 1%, inregistram o crestere de 2% a traficului aerian”, spune Antonio Nitu.
Perspectiva negativa a transportului aerian este confirmata si de directorul general al operatorului german Lufthansa, Cristoph Franz, care a aratat ca sansele de redresare a pietei globale de transport aerian sunt reduse in acest an, chiar daca cererea pentru transportul pasagerilor si de marfa a inregistrat o usoara stabilizare in ultima perioada.

“Vom accesa facilitatile respective, ele sunt avantajoase pentru ca, daca vor fi acele garantii, inseamna ca dobanda va fi mai mica. Avem nevoie de acele fonduri pentru ca derulam investitii in prezent care au nevoie de finantare. Avem in prezent negocieri cu o banca pentru creditare. Aceasta masura vine cam tarziu pentru companiile mari, care si-au facut deja planurile de investitii de la inceputul anului. Firmele mici si mijlocii vor fi insa mai avantajate de aceasta masura. Ar fi trebuit data mai devreme”, spune Florin Antonescu, director al Doosan-IMGB, companie care activeaza in industria de echipamente industriale, una dintre ramurile lovite cel mai dur de criza.

Firmele care vor sa acceseze garantia trebuie sa mearga la EximBank, care are la dispozitie in acest moment 20,34 mil. lei (aproape 5 mil. euro) pentru primii doi ani de program. In primavara, pe piata a aparut o informatie pe canale neoficiale potrivit careia pachetul total de garantii de stat ar putea ajunge la 1,5 mld. euro.

Companiile care vor sa acceseze garantiile trebuie sa plateasca o prima de garantare stabilita in functie de gradul de risc al afacerii. Primele au fost reduse, insa, fata de nivelurile standard, cu 25% in cazul IMM-urilor si cu 15% in cazul companiilor mari. Cu banii deja existenti, EximBank se asteapta sa acorde scrisori de garantie pentru 180 de beneficiari, documente cu care acestia vor merge la bancile comerciale pentru a obtine conditii mai bune la credite. Fiecare credit poate echivala cu cel mult fondul de salarii al beneficiarului pe 2008.

Pentru a se califica, o companie trebuie sa nu fi avut dificultati financiare inainte de 1 iulie 2008. Guvernul nu a anuntat, deocamdata, ce criterii sau ce evolutii sa fi inregistrat principalii indicatori financiari pe care trebuie sa-i indeplineasca o firma. O parte dintre oamenii de afaceri spun ca vor accesa programul de garantii, insa altii spun ca nu au nevoie de credite sau garantiile sunt prea mici.

Omul de afaceri Ioan Niculae, patronul InterAgro, spune, la randul sau, ca ajutoarele sunt binevenite, dar ar fi trebuit sa fie acordate mai devreme. “Le vom accesa, avem proiecte in derulare in domeniul energetic si avem nevoie de fonduri. Este o masura buna, care va avea efecte pozitive in piata. Aceste efecte nu vor fi insa foarte mari, pentru ca aceasta a venit cam tarziu, ca mai toate masurile bune ale Guvernului”, a spus Niculae. In schimb, Adrian Porumboiu, jucator din agricultura prin compania Racova, spune ca deocamdata spera sa nu aiba nevoie de garantie. “Orice ajutor este benefic pentru companiile mici, este un pas bun pentru orice fel de agent economic. Problemele economice depind de partea bancara. Oricum, este o masura corecta care vine in sprijinul intreprinzatorilor. Pentru mine nu se pune problema sa apelez la o astfel de varianta, deocamdata cel putin…Nu se stie insa ce ofera viitorul”.

O atitudine similara o are Cristian Rusu, director general Rus Savitar, producator de mobila, cu afaceri de 20 milioane de euro anual. “Momentan nu sunt interesat direct, pentru ca investitiile pe care le-am facut sunt la nivelul pe care l-am dorit, iar pentru 2009 nu avem nici un plan de investitii. Este posibil ca in viitor sa fiu interesat”, spune Rusu. Pe piata constructiilor, programul actual este considerat prea mic. “Acest gen de programe nu poate revitaliza piata constructiilor, din cauza fondurilor mult prea mici. Sa nu uitam ca piata constructiilor este de peste 10 mld. euro, iar 5 mil. euro ar reprezenta, probabil, dobanda pe un minut”, a declarat Lucian Azoitei, directorul general al importatorului de obiecte sanitare si placi ceramice Pazo Grup. Insa principala asteptare a oamenilor de business este publicarea normelor exacte pe baza carora se pot accesa garantiile. “Daca se vor misca repede cu normele, programul va avea un impact pozitiv. Dar trebuie sa existe o coerenta, iar normele sa fie intocmite repede si pe intelesul tuturor oamenilor care au nevoie de un asemenea credit”, a comentat Sorina Placinta, proprietar al companiei din industria textila Sorste Focsani.

Termenul-limita stabilit pentru cererea garantiilor este 30 octombrie 2010 si nu sunt eligibile firmele din industria de armament, jocuri de noroc, alcool si tutun si din tranzactii imobiliare.

Variantele de subiecte pentru examenul de bacalaureat din această vară au fost emise de către experţii Ministerului Educaţiei (MECI) cu sute de erori. Pe lângă greşelile gramaticale, puse pe seama tehnoredactării, specialiştii Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP)- organismul ce are în sarcină elaborarea subiectelor, au comis erori de conţinut care, dacă nu ar fi fost corectate la timp ar fi făcut imposibilă rezolvarea cerinţelor. Dacă, spre exemplu, la disciplina chimie, experţii au încurcat permanganatul de potasiu cu permanganatul de sodiu, la biologie confuzia a fost făcută între cloroplaste şi plastide. La geografie, în schimb, una dintre cerinţe presupunea situarea deşertului Atacama  pe unul dintre continentele Africa, Australia, Asia sau Europa, din variantele de răspuns lipsind taman varianta corectă- America de Sud. Tot la geografie, elevii ar fi fost nevoiţi să indice unul dintre patru arhipelaguri date, ce se află în Pacific. Numai că două dintre variante erau Filipinele şi Japonia, ambele fiind situate în respectivul ocean. PIB-ul Marii Britanii a dat de asemenea bătăi de cap specialiştilor care au încurcat poziţia a IV-a la nivel mondial, ocupată de Regatul Unit, cu locul IV în Europa.

Mai mult, în cadrul aceleiaşi erate, experţii au înlocuit în mod greşit afirmaţia: „Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se menţine între puterile economice ale lumii“ (corectă din punct de vedere gramatical) cu „Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se menţin (sic!) între puterile economice ale lumii“. În cazul variantelor de la limba română majoritatea modificărilor au vizat simplificarea sarcinii de lucru şi diminuarea gradului de dificultate, nefiind semnalate erori grave. Practic toate revenirile asupra subiectelor au fost operate de minister prin intermediul a 49 de erate, emise la o lună după publicarea variantelor, fiecare dintre acestea conţinând zeci de reveniri asupra textelor pentru fiecare tip de subiect. Erorile experţilor CNCIP au fost îndreptate de către dascălii care pe parcursul lunii martie au transmis Ministerului Educaţiei corectările necesare.

// <![CDATA[//

„Au fost nişte recomandări din partea MECI ca noi să precizăm ce nu era corect. Ne-am uitat pe variante şi am avut câteva intervenţii. Nu e normal ca subiectele să plece de la experţi cu greşeli,  dar ar fi mai bine să nu mai existe problema asta cu variantele. Să dăm elevilor o programă pe care să o parcurgă şi câteva tipuri de subiecte pe care să le primească drept model. Nu înţeleg cui foloseşte publicarea a câte o sută de variante. Galopăm cu ei să le parcurgem pe toate timp de un semestru iar rezultatul e că elevii sunt sufocaţi. Sperăm să se ia măsuri iar dacă se va renunţa la postarea variantelor ar fi perfect”, ne-a declarat Victor Nicolae, directorul Colegiului „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti.

Ministerul Educaţiei spune că a greşi e omeneşte

Ministerul Educaţiei spune că apelează în fiecare an la ajutorul profesorilor din teritoriu pentru a remedia greşelile experţilor Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar ceea ce reprezintă o „etapă naturală” de verificare. „Am postat subiectele în februarie şi timp de o lună toată lumea a avut ca temă să transmită observaţiile. E foarte greu să faci o sută de subiecte echivalente ca dificultate şi să nu-ţi scape erori. Sunt câte o sută de variante la fiecare dintre cele trei subiecte pentru fiecare tip de subiect. Se întâmplă la asemenea cantităţi, e omeneşte. Când verifici  subiectul pe care l-ai făcut ţi se pare corect  pentru că lucrezi cu ce ai în cap nu cu ceea ce e scris pe foaie. Există şi alte persoane care verifică dar nu vă pot spune de ce nu au văzut”, ne-a explicat Liliana Preoteasa, directorul Direcţiei învăţământ preuniversitar din MECI şi proaspăt numită director al CNCEIP, precizând că nici în acest moment nu poate garanta nimeni că subiectele vor ajunge pe băncile elevilor fără greşeli: „Nu pot avea certitudinea că nu mai există erori dar probabilitatea de a mai exista greşeli e foarte mică. Oricum, verificări se mai fac şi acum şi se vor face până în preziua examenelor”.

Erata – soluţie sine qua non a ministerului

Erata pare să fi devenit o soluţie la care Ministerul Educaţiei apelează din ce în ce mai des. După ce la teza cu subiect unic la limba şi literatura română dată spre rezolvare elevilor de clasa a VIII-a, aceiaşi specialişti care au compus variantele pentru bacalaureat au încurcat două personaje din schiţa „Triumful talentului”, de I.L Caragiale, făcând o confuzie între Ghiţă Niţescu şi Niţă Ghiţescu, lucrarea scrisă de la istorie a conţinut de asemena o greşeală. Dându-şi seama cu câteva minute înainte de începerea tezei că au încurcat armata 1 cu armata 2 într-un paragraf al tezei, specialiştii CNCEIP au transmis în teritoriu o erată prin care se preciza care anume este varianta corectă.

Dacă, după prima gafă comisă de centrul pentru curriculum, ministrul Ecaterina Andronescu i-a eliberat din funcţie pe consilierul Mihai Stan şi pe Dumitru Săvulescu, directorul în cadrul CNCEIP, care trebuia să verifice variantele de subiecte, erata tezei de la istorie a adus demisia şefului centrului, Cristian Silviu Mirescu, şi a inspectorului pentru disciplina istorie Rodica Tudorică, motivaţia fiind abaterile de la procedurile privind elaborarea subiectelor pentru examenele naţionale. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, nu a putut fi contactată pentru a putea explica de ce specialiştii care se află sub coordonarea sa comit atât de multe erori în elaborarea subiectelor pentru examenele naţionale şi dacă va păstra sistemul introdus în anul 2005 ce presupune publicarea variantelor pentru bacalaureat.

„E foarte greu să faci o sută de subiecte echivalente ca dificultate şi să nu-ţi scape erori. Sunt câte o sută de variante la fiecare dintre cele trei subiecte pentru fiecare tip de subiect. Se întâmplă la asemenea cantităţi, e omeneşte”  -  Liliana Preoteasa, directorul CNCEIP

Info plus:

Calendarul probelor de bac

22-23 iunie – Limba şi literatura română – proba orală

23-24 iunie – Limba şi literatura maternă – proba orală

24-25 iunie – Limba şi literatura modernă – proba orală

26 iunie – Limba şi literatura română – proba scrisă

29 iunie – Limba şi literatura maternă – proba scrisă

30 iunie – Proba obligatorie a profilului – proba scrisă

1 iulie – O probă la alegere din aria corespunzătoare specializării

2 iulie – O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii corespunzătoare specializării

5 iulie – Afişarea rezultatelor şi depunerea contestaţiilor

9 iulie – Afişarea rezultatelor finale

Postul concurent, Antena 3 a avut o creştere, însă mult mai temperată: 196.000 de telespectatori în sfertul 20.30-20.45.

Audienţa în mediul urban în sfertul de oră de după cutremur – 20.30-20.45

Realitatea TV – 887.000 de telespectatori (7,7 rating)

Pro TV – 495.000 telespectatori (4,3 rating)

Antena 1 – 472.000 (4,1)

TVR 1 – 369.000 (3,2)

OTV – 276.000 (2,4)

Prima TV – 207.000 (1,8)

Antena 3 – 196.000 (1,7)

Acasă TV – 115.000 (1)

Câteva concluzii ale cifrelor de audienţă:

În intervalul orar de după cutremur, posturile mari Pro TV şi Antena 1 au pierdut audienţă, însă nu proporţional cu creşterea Realităţii, ceea ce arată că a crescut consumul TV, iar cei care nu se uitau la televizor au căutat informaţii pe posturile de ştiri.

• Audienţa Realitatea TV în primul sfert de oră a fost de peste şapte ori mai mare decât înregistra canalul cu doar jumătate de oră înainte, în timpul emisiunii moderate de Corina Drăgotescu.
• Şi Antena 3 a crescut în primele sferturi de oră, dar a fost departe de Realitatea TV: 196.000 de telespectatori în intervalul 20.30-10.45, faţă de 890.000 la Realitatea TV.
• Cu programe speciale, Realitatea TV a menţinut toată seara un rating de 5-6% (aproximativ 600.000 de telespectatori). Fără emisiuni dedicate cutremurului, după 21.30. Antena 3 a scăzut mult sub 200.000 de telespectatori.

(http://www.paginademedia.ro/2009/04/26/cutremurul-a-zguduit-si-audientele-tv-interesul-pentru-informatii-a-saltat-puternic-realitatea-tv/)

Răspândirea rapidă în lume a cazurilor suspecte de gripă porcină a pus în alertă şi România. Oficialii Autorităţii Naţionale Sanitar- Veterinare şi Siguranţei Alimentelor (ANSVSA) au anunţat că vor face controale printre animalele vii, iar în opt puncte de fronieră se vor face inspecţii. Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii pregăteşte infrastructura pentru a acţiona în cazul în care şi la noi vor apărea cazuri suspecte. În plus, toţi bolnavii care au semne de gripă vor fi obligatoriu internaţi în spital.

Inspecţii la frontieră

„Vom asigura monitorizare

24 din 24 de ore pentru ca, în caz de alertă, să se poată interveni rapid, totodată vom face şi controale preventive pentru animalele vii”, a declarat ieri Marian Zlotea, preşedintele ANSVSA.

La frontieră, s-au înfiinţat opt puncte de inspecţie, acestea fiind la Otopeni, Constanţa Port Nord şi Sud, Sculeni, Albiţa, Halmeu, Siret, Stamora-Moraviţa. Oficialii Autorităţii au ţinut să precizeze că nu există niciun risc pentru cei care consumă carne de porc, deoarce virusul se transmite prin aer. „Mexicul nu a avut comerţ direct cu noi”, au mai explicat reprezentanţii ANSVSA.

Ministrul de interne, Dan Nica, a anunţat că toate punctele de trecere a frontierei vor fi supravegheate suplimentar, iar cetăţenii care intră şi ies din ţară vor primi fluturaşi prin care vor fi informaţi cu privire la simptomele gripei porcine şi modalităţi de acţiune în cazul în care intră în contact cu persoane suspecte de îmbolnăvire. Ministrul i-a convocat ieri pe toţi prefecţii pentru a le transmite măsurile pe care trebuie să le ia.

Dan Nica a mai declarat că după întrunirea Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă s-a dispus ca MS să achiziţioneze aparatură medicală pentru ventilaţie, necesară în cazul apariţiei cazurilor de gripă porcină. În plus, secretarul de stat în MS Raed Arafat a cerut ca ambulanţele să fie dezinfectate după fiecare pacient.

Medicii, în alertă

Pe de altă parte, bolnavii cu gripă de sezon vor fi internaţi, iar medicii de familie, cei din spitalele de boli infecţioase şi de urgenţă vor fi obligaţi să monitorizeze atent aceste cazuri. Dacă va fi nevoie, vor fi scoase din rezervă medicamente anti virale. „Orice persoană care prezintă semne de gripă şi care a călătorit, în ultima perioadă, în zonele afectate din SUA şi Mexic, trebuie să se prezinte la medic”, au transmis ieri membrii comitetului de coordonare al MS.

Cazurile suspecte care apar în acest moment trebuie tratate cu medicamente antivirale, cum sunt Tamiflu şi Relenza. „Există în stocul Ministerului Sănătăţii doze pentru 40.000 de persoane, iar producătorii vor fi contactaţi dacă vom avea nevoie de o cantitate mai mare”, susţine dr. Adrian Streinu Cercel. Pregătite pentru a face faţă cazurilor suspecte sunt Institutul „Matei Balş” şi Spitalul „Victor Babeş”, din Capitală.

Măsuri de prevenţie a gripei porcine

Simptomele includ febra, durerile, secreţiile nazale, durerile în gât, greaţa, vărsăturile, diareea.

În cazul în care aveţi aceste simptome, este indicat să rămâneţi acasă şi să limitaţi contactul cu celelalte persoane.

Folosiţi şerveţele pentru tuse şi strănut şi aruncaţi-le în toaletă după ce le-aţi folosit.

Spălaţi-vă des pe mâini cu apă şi săpun, în special după ce tuşiţi şi strănutaţi. Soluţiile de curăţare pe bază de alcool sunt şi ele eficiente.

Evitaţi să vă atingeţi ochii, nasul, gura, pentru a împiedica răspândirea virusului.

Evitaţi contactul direct cu persoanele gripate, inclusiv strângerile de mână. Ocoliţi zonele aglomerate: metroul, mallurile, spitalele. Este de preferat să ajungeţi într-o unitate sanitară doar în caz de urgenţă. (Sursa: Evenimentul Zilei)